Când apare sângerarea nazala: de ce se întâmplă, când trebuie să te îngrijorezi și ce poți face
Sângerarea nazală, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de epistaxis, este o situație frecventă, care poate apărea brusc și poate fi alarmantă, mai ales atunci când cantitatea de sânge pare mare sau episodul durează mai mult decât ne-am aștepta. Deși, în cele mai multe cazuri, nu reprezintă o urgență medicală și poate fi gestionată cu măsuri simple la domiciliu, uneori poate semnala existența unor probleme de sănătate care necesită evaluare și tratament.
La adulți, sângerările nazale pot apărea din numeroase motive, de la uscăciunea excesivă a mucoasei nazale sau traumatisme minore, până la afecțiuni cardiovasculare, tulburări de coagulare ori efecte adverse ale unor medicamente. Înțelegerea cauzelor și a factorilor favorizanți este importantă nu doar pentru oprirea episodului acut, ci și pentru prevenirea reapariției lui.
Nasul este bogat vascularizat, iar vasele mici de sânge din interiorul său sunt fragile și sensibile la numeroși factori externi și interni. Uneori, o simplă suflare mai energică a nasului, expunerea la aer uscat sau utilizarea unor spray-uri nazale poate fi suficientă pentru a provoca ruperea unui vas superficial.
Totuși, atunci când episoadele devin frecvente, apar spontan sau sunt însoțite de alte simptome, este important să investigăm mai atent contextul și posibilele cauze ascunse.
Ce este epistaxisul și de ce apare?
Epistaxisul reprezintă sângerarea provenită din interiorul cavității nazale, de obicei prin ruperea unor vase mici situate în partea anterioară a septului nazal. Aceste sângerări sunt cele mai frecvente și, de regulă, mai ușor de controlat.
Mai rar, sângerarea poate proveni din zone mai profunde ale nasului, unde vasele sunt mai mari. Aceste cazuri pot fi mai dificil de gestionat și pot necesita intervenție medicală.
Deși orice persoană poate experimenta ocazional o sângerare nazală, anumite condiții cresc probabilitatea apariției acesteia.
Care sunt cele mai frecvente cauze ale sângerărilor nazale la adulți?
Una dintre cele mai comune cauze este uscarea excesivă a mucoasei nazale. Aerul uscat, încălzirea intensă a locuințelor în sezonul rece sau expunerea prelungită la aer condiționat pot fragiliza vasele de sânge din interiorul nasului.
Traumatismele locale minore sunt, de asemenea, frecvente. Acestea pot include suflarea energică a nasului, introducerea degetelor în nas, loviturile accidentale sau utilizarea incorectă a unor dispozitive ori spray-uri nazale.
Inflamația mucoasei cauzată de răceli, alergii sau sinuzite poate contribui și ea la apariția sângerărilor.
În alte situații, epistaxisul poate fi asociat cu:
• hipertensiune arterială;
• tratamente anticoagulante sau antiagregante;
• tulburări de coagulare;
• consum excesiv de alcool;
• deviație de sept sau alte modificări anatomice;
• expunere la substanțe iritante sau fum;
• utilizarea excesivă a spray-urilor nazale decongestionante.
Factori de risc care pot favoriza epistaxisul
Anumiți factori cresc susceptibilitatea la sângerări nazale, chiar și în absența unei boli evidente:
– Vârsta înaintată este unul dintre acești factori, deoarece vasele de sânge devin mai fragile, iar multe persoane urmează tratamente care pot influența coagularea.
– Persoanele cu hipertensiune arterială sau cu afecțiuni cardiovasculare pot observa mai frecvent astfel de episoade, mai ales dacă tensiunea nu este bine controlată.
– De asemenea, utilizarea regulată a anumitor medicamente poate crește riscul de sângerare.
Ce afecțiuni pot fi asociate?
Deși cele mai multe episoade sunt benigne, uneori sângerările nazale repetate pot fi un semn al unei probleme medicale care necesită investigații.
Printre afecțiunile asociate se pot număra:
• hipertensiunea arterială necontrolată;
• tulburări de coagulare a sângelui;
• afecțiuni hepatice;
• polipi sau tumori nazale (mai rar);
• boli autoimune sau inflamatorii;
• deficit de anumite vitamine implicate în coagulare.
Atunci când sângerările sunt frecvente, apar fără un motiv evident sau sunt greu de oprit, consultul medical este recomandat.
Ce poți face când apare o sângerare nazală?
Primul pas este să rămâi calm și să adopți o poziție corectă. Este recomandat să stai așezat, cu capul ușor aplecat înainte, nu pe spate, pentru a evita înghițirea sângelui.
Partea moale a nasului trebuie comprimată ferm între degete timp de aproximativ 10–15 minute, fără întrerupere. Aplicarea unei comprese reci pe nas sau pe obraz poate ajuta la constricția vaselor. Este important să eviți suflarea nasului imediat după oprirea sângerării, deoarece acest lucru poate favoriza reapariția episodului.
Când este necesar consultul medical?
Unele situații impun evaluare medicală rapidă.
Este recomandat să mergi la medic dacă:
• sângerarea durează mai mult de 20 de minute;
• episoadele sunt frecvente;
• cantitatea de sânge este mare;
• apare după un traumatism important;
• iei tratament anticoagulant;
• observi și alte semne de sângerare în alte zone ale corpului.
Aceste situații pot necesita investigații suplimentare și tratament specific.
Cum poate fi prevenită reapariția?
Menținerea hidratării mucoasei nazale este una dintre cele mai eficiente măsuri preventive. Utilizarea soluțiilor saline nazale, umidificarea aerului din încăperi și evitarea traumatizării nasului pot reduce riscul de recurență.
Dacă urmezi tratamente care influențează coagularea sau ai hipertensiune, respectarea recomandărilor medicale este esențială.
Farmacistul poate recomanda produse utile pentru hidratarea și protecția mucoasei nazale, precum spray-uri saline sau geluri nazale emoliente.
De asemenea, poate oferi informații despre posibilele efecte adverse ale medicamentelor care pot favoriza sângerarea și poate îndruma pacientul către consult medical atunci când este necesar.
Sângerarea nazală la adulți este, de cele mai multe ori, o problemă benignă, însă nu trebuie ignorată atunci când devine frecventă sau severă.
Înțelegerea cauzelor, aplicarea corectă a măsurilor de prim ajutor și identificarea eventualelor afecțiuni asociate pot contribui la prevenirea complicațiilor și la menținerea sănătății generale. Dacă episoadele persistă sau ridică semne de întrebare, evaluarea medicală este cea mai sigură alegere.
